Realităţi urbane

Lumea asta a noastră se desfăşoară după nişte reguli tâmpite, dar totuşi păstrătoare de echilibru. Una din ele este succesiunea anotimpurilor. Odată cu vara care, cum anunţam în postul anterior vine, se trezesc la viaţă hoardele de grohăitori zgârietori de retină denumiţi popular cocalari. Odată cu căldura îşi permit să-şi aşeze pe floaca de pe ţâţe un nenorocit de maiou din plastic cu găurele, asortat cu o pereche de şlapi din piele de crocobaur şi cu un lănţan de vapor cu tot cu ancora aferentă, deghizată adesea într-o cruce carevasăzică demonstrează că slinosul e credincios.

De asemenea, în Urbea X, se începe să se facă turism. Cum? Plantând palmieri. Tot oraşul e plin de palmieri. Palmieri care costă. Palmieri care costă mult. E criză. Palmieri care costă mult! Palmieri care iarna trebuiesc mutaţi şi îngrijiţi. Servicii care iarăşi costă. Costă mult! E bani cică.

Tendinţa actuală e să arate bine da’ să pută. Să pută rău… În loc să facă dracu ceva cu sutele de hoteluri aflate în paragina paraginii, sau să întărească infrastructura necesară turismului, administraţia plantează palmieri.

• Turistul, fie el român sau străin, mai întâi trebuie să ajungă pe litoral. Poate face asta? NU!
• Turistul, fie el român sau străin, trebuie ulterior să se cazeze. Cu excepţia câtorva hoteluri care nici ele nu mai sunt ce au fost si care ajung aproape instantaneu la capacitate maximă au ei unde să facă asta? NU!
• Turistul, fie el român sau străin, trebuie ulterior să cheltuie banii cu care a venit, că doar asta înseamnă turism. Are el unde? Apăi nu! Atracţiile turistice sunt învechite şi jenante. Din spectacolele estivale se scurg tone de gel manelistic. Mărfurile din magazine sunt de foarte proastă calitate, la preţuri foarte mari. Personalul calificat din hoteluri/restaurante este slab pregătit, şi de multe ori inexistent.
• Şi lista continuă…

Cam atât cu frustrarea. Muncesc în draci şi nu mai am timp de nimic. Toate cele bune!

~ de wikilife pe 23 iunie 2009.