Armistiţiul

Armistiţiul - Primo Levi

Armistitiul - Primo Levi

Din consideraţiuni economice de criză, îmi procur mai mult cărţi la preţuri reduse, promoţii şi alte oferte de gen. La Armistiţiul am economisit 10 lei foarte importanţi. Simţeam nevoia să spun asta cuiva.

Acum să despic romanul: o lectură plăcută, pe alocuri incitantă, cu un stil frust, direct, fără ocolişuri, ce prezintă povestea autorului (nu a instanţei intradiegetice, a eului nu-ştiu-de-care, nu. a autorului), un evreu italian eliberat de la Auschwitz la finele războiului, şi anume lungul, anevoiosul şi ridicolul de ocolitor drum parcurs până în Cizma natală. Pe lângă preţul mic, trebuie să recunosc că m-a atras precizarea conform căreia traseul lui Primo Levi a inclus şi România (cu un surprinzător patriotism mi-am zis: uh, uh, ia să vedem ce spune).

1. Un ungur povesteşte cum, la sfârşitul fiecărei săptămâni mergea cu tatăl său la graniţa cu România pentru a împuşca… da! da! aţi ghicit: români. „Şi de ce să tragă în români? Pentru că sunt români, îmi explicase Henek cu o dezarmantă simplitate.” Fascinant.

2. Ajuns undeva în Polonia, lui Primo Levi îi este oferită o femeie (ca să nu zic o curvă) care era… da! da! aproape aţi ghicit: basarabeancă. „Vin din Basarabia, îmi explicase grecul. Toate sînt în subordinea mea. Aşa le plac ruşilor: albe şi îndesate”. Semi-fascinant.

3. De data asta fără citat, româncele combinate cu prizonierii italieni făcuseră cârduri întregi de puradei copii şi transformaseră vagoanele salvatoarei garnituri de tren în adevărate şatre.

Singurul aspect pozitiv legat de tărişoară a părut a fi asemănarea limbii şi a mediului rural cu cele italieneşti, oferindu-le călătorilor un preambul răcoritor înainte de întoarcerea acasă. Nu mă înţelegeţi greşit, nu sunt deloc contrariat. Ăştia am fost atunci, ăştia suntem acum şi… da! da! aţi ghicit, ăstia vom fi şi mâine. Total nefascinant.

Legat de carte în sine vreau să mă plâng de inexistenţa primului volum de lagăr semnat de Primo Levi (Mai este acesta un om?) în librării (fie ele online sau nu). Acţiunea acelui roman este plasată între intrarea autorului în lagărul Buna şi sfârşitul războiului şi ar fi fost probabil o prefaţă foarte interesantă la acest roman. Din păcate cei de la Polirom au un marketing destul de prost, scoţând pe bandă rulantă cărţi care nu prea interesează pe nimeni şi ignorând eliberarea unei a doua ediţii la cărţi care chiar au avut succes. De asemenea trebuie să mai remarc corectitudinea tiparului, la o carte ieftină, necartonată. Nu am găsit nicio greşeală.

Iată şi un citat din Corriere della Sera, cât se poate de adevărat: „Peste o sută de ani, istoricii care vor vrea să studieze epoca noastră se vor opri mai curând asupra mărturiilor lui Primo Levi, scrise în stil <<tradiţional>>, decât asupra textelor ultramoderne ale multor scriitori inovatori.”

P.S.: Există şi o ecranizare, La Tregua, cu John Turturro în rol principal, dar asupra căreia nu am avut timp să îmi concentrez atenţia.

1 comentariu

Filed under - Carti, • Primo Levi

One response to “Armistiţiul

  1. kr!s

    hmm…credeam ca e mai boring ma, da de fapt cred ca e marfa. sa mi-o imprumuti si mie

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s